… întâi ţi s-a înfundat chiuveta de la bucătărie; după ce ţi-a bătut în uşă vecina că îi plouă în bucătărie; după ce îi vezi peretele îmbibat cu apă ca un burete; după ce, într-un final, a venit şi instalatorul şi ţi-a zis senin „se mai întâmplă, o să se mai înfunde (n.r. ţeava) în câţiva ani”; după ce a reparat ce avea de reparat, iar tu i-ai urat „sper să nu vă mai chem câţiva ani”, ai răsuflat uşurată şi te-ai gândit ce mişto e să ai evacuare bună la chiuvetă şi să poţi spăla vasele oricând… pînă te vei apuca de gătit şi îţi aduci aminte ce condens frumos se face uneori în bucătărie.
… te-ai gândit că-i de la tensiunea mică şi ai băut două cafele să contracarezi durerea de cap; după ce ţi-ai făcut şi două ceaiuri pe care le-ai băut fierbinţi [iar uneori te-au ars la limbă]; după ce ai petrecut fix 30 de secunde respirând profund, apoi alte 30 de secunde masându-ţi tâmplele [fără efect]; după ce te-ai plimbat până acasă [de la lucru] prin aerul rece al serii, străduindu-te să nu mişti prea mult capul; [ocazional, după ce ai petrecut câteva ore încercând să o ignori]; după ce iei în sfârşit un algocalmin şi îţi simţi capul ca nou, te gândeşti ce minunat e fără durere, şi brusc te simţi în stare să muţi munţii din loc… doar că [de foarte multe ori] e deja foarte târziu, iar tu eşti lipsită de vlagă, aşa că te arunci în pat.
… ai stat încordată toată dimineaţa din cauză că erai în criză de timp; după ce ţi-ai făcut 100 de calcule să termini tot până la ora 12 fără 20, să ajungi la timp în punctul X; după ce plângi în două două reprize şi arunci cu pantofii prin casă că nu-ţi găseşti rochia preferată [care nu te face prea lată în şolduri]; după ce în sfârşit ai găsit rochia; după ce te sună soră-ta să-ţi spună să ajungi la 12 şi 10; după ce ţi-ai uscat şi părul, ai impresia că dintr-o dată ai tot timpul din lume la dispoziţie… dar nu-ţi găseşti poşeta neagră, şi parcă ţi-ar plăcea şi alţi pantofi.
… vor urma şi altele (precis)!