Acasă » Recomandări » Добродошли у Београд!

Добродошли у Београд!

Vă scutesc eu să deschideţi un tab cu google translate, înseamnă „bun venit la Belgrad!”.

bel1

În continuare ar trebui să scriu „vă veţi simţi ca acasă”, pentru că exceptând limba şi literele chirilice, chiar m-am simţit ca acasă. Cu toate că n-am văzut niciodată un asemenea trafic pe străzile urbei mele, dar asta-i altă poveste.

Şi mi-am adus aminte şi de un banc cu ocazia asta, un om care merge la un hotel, iar receptionerul îl întâmpină călduros cu „la noi vă veţi simţi ca acasă!”, la care omul a replicat „da? atunci plec, eu voiam linişte”. Mă distrează la culme bancul ăsta, nu ştiu pe voi; am obiceiul să stric farmecul bancurilor, mă gândesc că şi pe ăsta l-am făcut praf.

Dar să revin la subiect.

Am fost la Belgrad pentru trei zile săptămâna trecută. Sigur că pentru unii asta nu se deosebeşte de un drum până la Severin, dar pentru mine a fost o piatră de hotar, şi la propriu, şi la figurat. Iar acum vă rog să vă minunaţi, stimaţi cititori, aşa ceva nu s-a mai văzut şi nici nu s-a mai auzit  – am ieşit pentru prima oară din ţară!

Acum că v-aţi mai trezit din uimire, să revin (iar) la frumoasa mea excursie. Şi friguroasă, că a fost frig. Întreb omul de lângă mine „cum e vremea la Belgrad?”. Ce vreţi, aplicaţia accuweather e pe telefon, nu la mine în cap. „E mai cald la ei decât la noi, îs 15 grade” a venit răspunsul, care s-a tradus la mine în 4 tricouri şi două bluze subţiri. Şi o foaie de ceapă pe post de geacă.

Desigur, a fost cam ciudat să văd trei sfert din oameni cu paltoane şi căciuli, dar am zis că mi se pare. Până m-a plesnit vântul cu două perechi de palme, şi am înţeles atunci cât de mult greşisem.

Deci afară de soarele cu mulţi dinţi ascuţiţi şi literele chirilice şi faptul că n-am avut ocazia să folosesc singurul cuvânt sârbesc de-l ştiam, dobro!, mi-a plăcut la nebunie.

În prima zi, la capătul unui bulevard ce părea că nu se mai termină, am ajuns la grădina zoologică. Una maaaare, unde m-am uitat luuuung la elefanţi, cămile, girafe, ponei, capre, struţi, vaci (da, au vaci, şi sunt drăguţe!), lei, tigri, jaguari (la ăştia trei am zis „Doamne ajută” că nu suntem de aceeaşi parte a grilajului), căprioare, ratoni, şi multe zburătoare. Între care câţiva păuni mai cu moţ ce îşi făceau siesta într-un copac, nestingheriţi. Plus unul care mă sfida cu fiecare poză de voiam să i-o fac, pentru că nu prea stătea la pozat. O să vedeţi voi în poză.

Bine, la zoo am ajuns din greşeală, pentru că noi urmaserăm indicativele pentru cetatea Kalemegdan. La fel cum din greşeală ne-am rătăcit a doua zi, şi am descoperit (eu, adică persoana mea a descoperit) cum să ajungem gratis la gară, fără să dăm 10 euro pe taxi.

Şi, ca să vezi, tot din greşeală cumva am ajuns şi la Catedrala Sf. Sava, pentru că am coborât cu câteva staţii mai devreme din autobuzul 26, şi ni s-a părut că vedem o cupolă cunoscută din poze. E pe măsura renumelui, adică frumosă, mare, dar şi  înaltă, mai ales dacă te uiţi dinăuntru în sus spre cupole şi simţi că te ia cu ameţeală. Momentan e în renovare, dar chiar şi aşa e impresionantă.

bel2

Sărind înapoi la zoo, ţin să vă spun că cetatea e fix lângă, dar era deja seară când am terminat de salutat toate animăluţele, aşa că am lăsat-o pe a doua zi. Şi bine am făcut, pentru că a doua zi (cu câteva ore înainte de rătăcire), cred că am petrecut acolo pe puţin 3 ore. Una admirând hoarda de tancuri de la intrare (cu ghilimele, pentru că aşa se întâmplă când mergi cu doi adulţi care au dat în mintea copiilor), şi încă două în muzeul militar, care mi s-a părut un fel de labirint armat (la propriu, cu tot felul de la cuţiţe, sulite, pistoale etc) şi care a culminat cu o cameră dedicată lui Broz Tito.

bel14

Ce-am făcut noi după ce-am văzut camera închinată lui Tito? Ne-am urcat în autobuzul 41, să mergem şi la Muzeul lui Tito, în altă limbă denumit House of Flowers. Adică într-una din celelalte părţi ale Belgradului. E vizavi de stadionul Partizan, dar ceva mai în spate. Şi întâi am dat ocol pe strada paralelă de-am descoperit vreo 3 ambasade (cea a Indoneziei m-a impresionat în mod deosebit, e aşa, mai fistichie) până să ajungem la poalele… mă rog, în faţa porţii. Iar acolo la poartă era un portar, care după ce ne-a luat 200 dinari (vreo 8 lei) de căciulă, ne-a pus o bulină roşie în piept şi ne-a trimis la plimbare pe deal în sus.

Irelevant că am ajuns cu juma’ de oră înainte de închidere, iar colecţia etnografică am vizitat-o cu îngrijitorii pe urmele noastre, că nah, era ora 6 deja şi stingeau luminile. Ce vreau să spun e că vizavi de mausoleul lui Tito, se află o clădire (a căror uşi de ieşire scârţâie de te ia cu fiori). O clădire cu nişte culoare lunguieţe, pe pereţii cărora se află înşirate vitrine cu diverse obiecte adunate de sus-numitul în călătoriile lui prin lume. De la opinci şi mânuşi, măşti boliviene, porturi populare sau lăzi de zestre, până la colecţia de păpuşi artizanat. Foarte frumoase, mi-au luat ochii, ce mai. E ca un fel de cum avem noi uşile de la frigidere pline cu magneţi, doar că el are mai multe şi mai mişto.

Într-un final am ajuns înapoi în staţia lui 41, cu gândul să ajungem în Studentski Trg, acest nod autobuzic al Belgradului, de unde să luăm 26-le, să mergem acasă. Atâta doar că socoteala din autobuz nu s-a potrivit cu a lu’ nenea care ne-a informat, undeva pe la jumătatea drumului şi între staţii, că intră pe alt traseu. Mă rog, e un fel de a spune că ne-a informat, că nu nouă ne-a zis, ci celor care măcar mai rup o vorbă (afară de dobro şi, că între timp mai învăţasem un cuvânt, apoteka). Deci el a zis, dar n-am înţeles noi.

Aşa că ne-am trezit la un moment dat nicăieri. Din fericire, eu sunt gps natural, aşa că într-o oră am descoperit gara Beograd Dunav, cea în care ne adusese trenul. Din păcate, era deja întuneric, aşa că a trebuit să dibui nu doar clădirile, ci şi literele latine şterse de pe plăcuţele de stradă (acolo unde erau „bilingve”).

Cum necum, eu cu superputeri de orientare în spaţiu şi hartă în mână, am indicat drumul spre centru. Şi pentru că nu mai mâncaserăm de la prânz, ne-am omenit cu o pljeskavica gurmanska de la o pleşcăviţărie din drum, pe care am şi luat-o ca reper pentru epopeea de a doua zi spre gară.

Apropo de pljeskavica, la sârbi nu prea există noţiunea „cu de toate”. Acolo tre’ să spui cu ce vrei pljeska, altfel rişti să primeşti doar carne-n chiflă. Noi ne-am descurcat, am arătat cu degetul acolo unde „puţină varză” nu avea efect, afară de crema cu boia, care sună aproximativ la fel. Oricum, bună pljeskavica, şi mare.

Bine, din ce-am înţeles, sârbii au în general astfel de porţii la mâncare, adică mari. Cu o seară înainte, era să mă dovedească la restaurantul Tri Sesira, o porţie uriaşă de pui mânăstiresc, dar până la urmă am dovedit-o eu pe ea, că mi-am adus aminte ce apetit exacerbat am de când m-am lăsat de fumat.

bel13

Ah, şi era să uit, dar mi-am adus aminte acum. Am mai fost şi la un fel de muzeu al nostalgiei anilor ’60-’80. Am revăzut un prieten temut în copilărie, scaunul dentistului de la Generală 24, dar am văzut şi ce sufragerii mişto aveau sârbii acum 30 de ani. Plus că aveau reviste cu postere deocheate. Un fel de Bravo pentru adulţi, dar mai soft.

bel16

Şi cu asta închei prima relatare despre Belgrad, că-mi pică ochii-n gură de somn, şi mai am de pus şi pozele pe care voi le admiraţi acum. În plus, am scris deja un cearceaf întreg, m-aş mira oricum să-l citească cineva.

bel10

O să mai scriu despre Belgrad, că mai am impresii despre clădirile bombardare şi urme de gloanţe, statuile ciudate din faţa Parlamentului, transport public şi inscripţii, dar nu ştiu când. Ca o paranteză, vreau să scriu şi despre ce cărţi am mai citit, pentru că intră tot în planuri de viitor apropiat.

Noapte bună!

ps: scuzaţi calitatea pozelor, sunt făcute pe fugă, cu mâna înfrigurată pe bumbul declanşator; şi nici tragere de inimă nu mai am la ora asta să le bibilesc; multumesc.

4 gânduri despre „Добродошли у Београд!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s