Un siret

Cred ca niciodata n-o sa scap de el. Pentru ca de fiecare data cand cred ca totul merge snur si toate sunt la locul lor, apare el de nicaieri si bruiaza bunul mers al lucrurilor. Cum prima impresie conteaza, el, siret fiind, ma fenteaza si ma face sa cred ca e cuminte si ascultator. Cu prima ocazie insa, nu ezita sa isi dea in petec. Si zau daca nu e enervant! Mai ales cand ma tintuieste in loc de mai multe ori pe zi, uneori chiar si cateva zeci de secunde. Eu pierd timp pretios, dar lui nici ca-i pasa!

Intr-o perioada chiar il evitam, dar faceam eu ce faceam si tot cu el ajungeam sa plec la drum. Din punctul asta de vedere, cel putin, iubesc vara, pentru ca atunci imi permit sa il ignor fara prea multe mustrari de constiinta.

O sa spuneti ca este doar un siret si n-ar trebui sa ii acord oricum niciun fel de atentie, mai ales daca am mai patit-o cu el. E drept, dar nu pot trai fara el! Toti pasii importanti in viata i-am facut cu el alaturi, chiar daca uneori il mai luam in picioare si ma impiedicam de el.

Fratele lui geaman, desi este la fel de siret, nu imi da atatea batai de cap, ba chiar dimpotriva. El e cuminte si unde-l pui, acolo sta, fara sa faca mofturi. Dar presupun ca asta-i mersul naturii, din doi frati, unul sa fie bun si celalalt rau.

Eu totusi sper ca intr-o zi sa ii dau de cap si sa nu mai fie asa de dezlegat la limba. Imi incurca socotelile! Si se incurca si singur uneori.

Si spre deosebire de Richie, eu nu incerc sa ma trag de sireturi cu siretul meu. Am avut o perioada cand faceam asta, dar am constatat ca acest lucru imi reduce din velocitate, asa ca am renuntat.

Numai la siret nu pot sa renunt! Tind sa cred ca e un fel de dragoste bolnava, pentru ca desi ma face sa-mi ies din fire, nu pot trai fara el!

E chiar asa de greu sa nu se mai dezlege la fiecare al treilea pas?!

photo from Aurelian

---