Acasă » Ministry of truth » Autosugestie

Autosugestie

Când trei oameni îţi spun că eşti beat, te duci şi te culci.

Când îţi spui zilnic aceeaşi minciună, ajungi să o crezi…

În general, ne place să credem că succesele noastre ni se datorează, dacă nu în totalitate, măcar în mare măsură, nouă. Noi ne-am zbătut şi am asudat pentru ca totul să iasă ca la carte. Am ştiut că putem să ducem treaba la bun sfârşit, am fost conştienţi de faptul că avem timpul, energia şi cunoştinţele necesare.

Bineînţeles, când totul merge bine, putem spune cu mâna pe inimă „vezi? ştiam că pot face asta, am crezut în mine, am fost pozitiv bla bla bla”. Şi de multe ori, chiar aşa e. Gândind pozitiv, automat creierul nostru a început să-şi învârtă rotiţele în direcţia respectivă (asta a sunat a frază dintr-o carte de dezvoltare personală, dar mi se pare că e cea mai potrivită formulare).

Când totul merge bine, ceva trebuie să meargă prost…

Să zicem că Murphy e de vină. Sau timpul prost. Sau cei care ne-au pus beţe-n roate. Sau starea vremii. Sau contextul. Sau ansamblul de factori pe care nu îi putem controla. Noi, mai puţin.

Da, sunt situaţii în care ne dorim nespus de mult să avem succes în ceva. Dar acel succes nu stă întotdeauna în mâinile noastre. Nu depinde în proporţie de 100% de noi. Caz în care facem tot ce ne stă în putinţă, astfel încât la final să rămânem cu fruntea sus, în ciuda eşecului. Că vorba aia, ce nu te omoară, te face mai puternic.

Drumul spre iad e pavat cu intenţii bune…

În acelaşi timp, dacă nu ne dorim foarte mult un lucru sau nu credem suficient de mult (sau chiar deloc) în obţinerea lui, sunt mari şanse să nici nu îl obţinem.

Nici nu mai număr dăţile în care mi-am spus că nu sunt în stare să fac ceva. Prin urmare, nici nu l-am făcut. Şi, Doamne, cât a fost de uşor să mă disculp. Nu am avut timp, sau a intervenit altceva, sau nu am ştiu (dar nici nu am cerut ajutor), sau soarta, sau horoscopul, sau a plouat, sau mai ştiu eu ce. Dar ce e cel mai grav, nici măcar nu am încercat. Am plecat de la premisa că nu se poate, prin urmare am lăsat-o baltă.

Sunt singura care face asta? Nu cred. Are cineva ceva de câştigat din asta? Nu cred.

2 gânduri despre „Autosugestie

  1. Cred ca daca e ceva de ce nu duce lipsa un om, acelea sunt scuzele/explicatile/motivele. Orice ar fi noi reusim sa gasim o explicatie mai mult sau mai putin pertinenta.
    Cateodata e chiar amuzant.

  2. Mie mi se par amuzante (iar unele chiar puerile) abia după ce depăşesc momentul. Dar dacă avem încă puterea să zâmbim, înseamnă că am trecut cu bine şi de acel hop.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s