Acasă » Fiction » Tu urmezi! (II)

Tu urmezi! (II)

Andreea se trezi proiectată în peretele dinspre sufragerie. Se izbi destul de violent cu capul de acesta, fapt ce o făcu pentru câteva momente să îşi piardă cunoştinţa. Simţi cum un firicel cald i se prelingea pe obraz, semn că în urma impactului sângele îi ţâşnise de undeva de la tâmplă.

Deschise ochii cu greu, iar primul gând fugi la Diana. Cu siguranţă că explozia nu a fost suficient de puternică pentru a o răni în vreun fel, cel mult să îi declanşezeo reacţie de panică.

Privi în jur şi să încercă să evalueze pagubele. Uşa, smulsă din balamale, ricoşase în peretele din dreapta, lovind-o pe cea de la prima cameră şi care, la rândul ei, se deschisese larg, rămânând aproape lipită de perete.

Holul era plin de praf, vopseaua din jurul uşii crăpase, iar pe alocuri tencuiala de pe tavan începuse să o ia la vale, asemeni unui pârâu de munte.

Andreea se ridică în capul oaselor şi se trezi în faţa unei dileme: să meargă la soră-sa pentru a vedea că e întreagă, sau să verifice dacă cei ce îi blocaseră în urmă cu o oră drumul, mai erau încă acolo sau îi mătură şi pe ei explozia.

Cu capul vâjâind de durere, hotărî totuşi să aleagă a doua variantă, convinsă că imobilizarea oamenilor răi, într-un fel sau altul, ar fi adus un plus de siguranţă pentru Diana (şi cele două pisici).

Vârî pistolul cel mic în buzunarul de la spate şi înaintă ţinând strâns în mâini arma semiautomată. Ieşi din apartament, făcând primii paşi printr-o ceaţă densă de praf şi var. Abia dacă vedea ceva…

Culmea ironiei, cele trei personaje care îi dădură brusc viaţa peste cap, stătea în acelaşi loc şi rânjeau, uitându-se în direcţia ei. Când i-au văzut silueta conturându-se albă şi slabă prin norul de praf, au rămas puţin uimiţi, iar faptul că era întreagă şi se apropia de ei cu un pistol în mână le topi brusc zâmbetul de pe buze. Nu, în mod cert nu ăsta era rezultatul pe care îl urmăriseră.

Andreea era acum la mai puţin de un metru în faţa lor şi îi privea implacabil. Avea ochii reci şi neîndurători, iar degetul ei înţepenise pe trăgaci. Se gândea totuşi dacă va avea curajul să îl şi apese. Avu un moment de şovăială, dar îşi reveni repede, considerând că acum nu mai conta ce se întâmplă cu ea, şi cu atât mai mult cu cei trei omuleţi care împietriseră cu o grimasă oarecum îngrozită pe faţă.

Dar tocmai când luă decizia să mai facă un pas, pentru a-şi fixa mai bine prima victimă, se auzi un zgomot prelung ce venea dinspre intrarea în bloc. Profitând de scurta clipă de neatenţie a fetei, cele două matahale, însoţiţi de femeia cu părul prins în coc, se repeziră spre etajul inferior.

Andreea se văzu iar în faţa unei alegeri –  să se întoarcă în apartament sau să continue urmărirea. Ceva o ţinea totuşi pe loc…

3 gânduri despre „Tu urmezi! (II)

  1. Pingback: Tu urmezi! (III) « Smeagol's Ramblings

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s